Eu, japonezul de azi
„Nu este el, Iosua, un taciune scos din foc?” (Zah.3:2)
2 septembrie 1945 – sfarsitul celui de al doilea razboi mondial. Japonezii au semnat capitularea neconditionata. In sfarsit pace, cu adevarat, pace! Oare?
M-am intrebat de multe ori – si sunt sigura ca nu doar eu am asfel de framantari: ce s-ar fi intamplat daca „baietelul” atomic al americanilor nu ar fi distrus Hiroshima pe 6 august 1945, iar fratele „obez” al acestuia nu ar fi ars, de pe fata pamantului, Nagasaki? Nu stiu, nu am putut sa imi dau un raspuns si nu am putut nici sa raspund „pacifistilor” care afirma ca este nevoie in istorie si de bai de foc sau de sange pentru a pune punct raului. Asta vedem si in filme si in desene animate, nu? Raul trebuie curmat pe orice cale, chiar si cu mijloace extrem(e) de rele. Ba, se pare si argumenteaza unii, raul nu ar putea fi curmat altfel. Oare?