Sari la conținut

Gras si „frumos” sau slab si sanatos?

„(…) imparte-ti painea cu cel flamand si adu in casa ta pe nenorocitii fara adapost; daca vezi pe un om gol, acopera-l, si nu intoarce spatele semenului tau. Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va incolti repede.” (Isa. 58.7-8)

„Eglon era un om foarte gras” (Jud. 3.17). Aceste cuvinte au fost scrise acum cateva mii de ani in cartea Judecatorilor, cu privire la imparatul Moabului din acea perioada. Dar, se pare ca imparatul Eglon nu a fost singurul conducator obez al antichitatii. Paleopatologia – stiinta care studiaza urmele lasate de boli la fosilele pastrate din antichitate – a scos la iveala faptul ca prosperitatea a afectat populatiile antice prin diferite afectiuni, inclusiv prin obezitate. Studiile realizate pe mumiile egiptene, respectiv un numar de 35.000 de autopsii, arata cum bolile civilizatiei afectau clasa conducatoare din Egipt, unul din marile imperii ale antichitatii. Egiptenii bogati aveau un stil de viata sedentar si o alimentatie bogata in alimente rafinate, grasimi si dulciuri, ceea ce a condus, inevitabil, la obezitate. Desi marturiile arheologice, respectiv picturile, basoreliefurile si statuile, infatiseaza niste conducatori supli, chiar cu o foarte buna conditie fizica, studiul mumiilor atesta contrariul, adica nu doar vedetele actuale isi cosmetizeaza imaginea publica, acest tertip fiind o practica foarte veche. Astfel, examinand pliurile tegumentelor unor mumii foarte cunoscute – cea a lui Tuthmosis al II-lea, a lui Ramses al III-lea si cea a lui Amenophis al III-lea, paleopatologii au conchis ca faraonii, despre care se credea ca au avut o alura atletica, erau, in fapt, ca si imparatul Eglon, foarte grasi. Situatia aceasta a fost caracteristica nu doar marilor puteri antice, obezitatea fiind frecvent intalnita la clasele avute si in Evul Mediu si, mai tarziu, in epoca moderna.

Dar care este situatia in secolul nostru, ce se poate spune despre contemporani? Statisticile internationale nu sunt deloc incurajatoare, in acest sens: obezitatea face mai multe victime decat fumatul, exista mai multe femei obeze decat barbati, iar obezitatea maligna prevaleaza in randurile persoanelor de sex masculin. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, peste un miliard de oameni din lumea intreaga sunt supraponderali, dintre care mai mult de 300 de milioane sunt obezi. Spre deosebire, insa, de perioadele anterioare ale istoriei, in care obezitatea afecta preponderent clasele bogate, astazi, desi se manifesta, in mod deosebit, in statele prospere, cei afectati au, cu precadere, un nivel socio-economic redus.

Persoanele sarace sunt frecvent supraponderale sau obeze, sustine Anna Soubry, Ministrul Sanatatii Publice din Marea Britanie. Demnitarul remarca, la inceputul acestui an, incidenta crescuta a obezitatii la copiii ce provin din familii cu venituri mici, iar observatiile sale nu sunt solitare. Oficiali si organizatii, de ambele parti ale oceanului, au semnalat, in ultimele doua decenii, aceasta stare de fapt, iar studiile si statisticile le confirma afirmatiile.

Statisticile Departamentului de Sanatate din Marea Britanie confirma ca predispozitia la obezitate a copiilor din familiile sarace este de doua ori mai mare decat la cei care provin din familii cu o stare materiala buna. Datele oferite publicitatii la inceputul acestui an, in Marea Britanie, arata ca, dintre copiii de 11 ani, care provin din familii defavorizate, 24.3% sunt obezi, in comparatie cu numai 13,7% dintre copiii care vin din familii cu stare materiala buna.

Echivalenta „poverty=obesity” este studiata si confirmata si de alte date preliminare si pe alte meridiane. Astfel, potrivit datelor Food Reaserch and Action Center (FRAC), in Statele Unite ale Americii, statisticile nu difera de cele din Marea Britanie, prezentand un tablou ponderal similar celui european. In cazul unui studiu realizat intre 2003 ?i 2007, pe un esantion de mai mult de 40.000 de copii si adolescenti, pentru segmentul de varsta cuprins intre 10 si 17 ani, rata de obezitate a crescut cu 10% pentru toti copiii din SUA, dar cu 23%, in aceeasi perioada, la copiii si adolescentii cu venituri mici. Cercetarea a evidentiat si ca, in 2007, subiectii care proveneau din familii cu venituri mici au inregistrat rate duble de obezitate. Statisticile FRAC aduc insa si informatii surprinzatoare. Astfel ca, acestea indica o crestere a ratelor de obezitate la toate nivelurile de venituri intre 1971 si 2002 si, desi prevalenta obezitatii se inregistreaza la cei cu venituri si educatie reduse, rata de crestere a obezitatii in ultimele doua decenii a fost mai rapida la cei cu situatie materiala si educationala buna (88.5%), in raport cu cei care au raportat venituri si educatie mai scazute (42,3%).

Conform declaratiilor facute de oficialul britanic, cauza excesului ponderal, la cei cu venituri deficitare, este determinata de accesibilitatea mancarii de tip „junk food”, care este mai ieftina, dar si de erodarea obiceiului de a lua masa in mod organizat in familie. Ministrul denunta obiceiurile contemporane ale parintilor, de a oferi „hrana proasta” copiilor, dar si faptul ca, in prezent, familiile sunt reorganizate in jurul televizorului, iar obiceiurile bune, precum luatul mesei impreuna si miscarea, au fost desfiintate. Pentru remedierea acestei situatii, ministrul britanic al sanatatii sugereaza atat implicarea familiilor, cat si a organizatiilor din industria alimentara, chemate sa diminueze continutul de grasimi, zahar si sare din produsele alimentare.

Nu stiu ce ar spune oamenii despre tine sau despre membrii familiei tale si poate nici tu nu stii prea bine, pentru ca, din pacate, unele persoane supraponderale se considera destul de „usoare”. Insa poate ca ar fi bine sa faci nu doar „din priviri” o evaluare a greutatii tale si a altor persoane, ci si pe baza binecunoscutului indice de masa corporala. Si ar trebui sa nu te opresti aici, ci sa revizuiesti si obiceiurile – alimentare, de odihna si miscare, dar si pe cele de … alocare a resurselor, la nivel personal si familial. Caci drumul catre slabire s-ar putea sa treaca si prin daruire, prin uneori atat de rara impartire. Iar daca ti se pare ca nu iti permiti sa cumperi hrana sanatoasa si de valoare sau nu ai timp sa o pregatesti in formele corespunzatoare ori ai prea putin pentru a mai darui si celor care „mor de foame”, roaga-L pe Dumnezeu sa te ajute sa faci o reevaluare si o schimbare, astfel incat, in raportul vietii tale si al membrilor familiei tale, sa scrie altceva decat ce a fost scris in Biblie despre Eglon si despre dimensiunile sale extraordinare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *