Cei din urma vor fi cei dintai

„Caci dupa cum ploaia si zapada se pogoara din ceruri, si nu se mai intorc inapoi, ci uda pamantul si-l fac sa rodeasca si sa odrasleasca, pentruca sa dea samanta samanatorului si pane celui ce mananca, tot asa si Cuvantul Meu, care iese din gura Mea, nu se intoarce la Mine fara rod, ci va face voia Mea si va implini planurile Mele”. (Isaia 55.10-11)

cei_din_urma_520x348

Imi place mult sa citesc si imi doresc mult sa promovez cartile – cele care merita si care nu contravin constiintei mele. (Nu citesc numai carti crestine, dar in orice act de lectura iau cu mine acea grila de evaluare realizata dupa normele Scripturii.)

In niciun caz insa nu as promova o carte de Freud si nu pentru ca nu am citit vreuna de la cap la coada (si nu ma rusinez de asta), ci pentru ca nu agreez absolut deloc filozofia acestui domn care a stiut sa isi transforme obsesiile intr-un sistem de gandire. (Cat am urat in facultate lecturile obligatorii din cartile domnului amintit!). Oricum, sistemul acesta este foarte popular – daca avem in vedere faptul ca oamenii sunt atrasi de ce este permisiv si murdar – si foarte uzitat, asa ca neimplicarea mea in a-l promova nu cred ca se simte undeva sau pentru cineva. Nu ca o paguba, paguba ar fi daca l-as „inalta” in vreun fel, paguba pentru Imparatia lui Dumnezeu. Sau Osho, care, la fel, ne era recomandat in facultate la o anumita disciplina, pentru anumite referate. Nu am citit decat pe sarite, pe ici, pe colo, din opera dumnealui, dar cum filozofia lui contrazicea crezul meu crestin, am zis ca nu e nicio paguba daca il las la o parte. Si am devenit si mai inversunta cand am descoperit cuvinte ingrozitor de blasfematoare pe care dl. atat de apreciat le-a formulat cu privire la Treimea divina. Nu pot sa le reproduc, dar descoperirea respectiva m-a socat in prima instanta; apoi, mi-a intarit convingerea ca trebuie sa fiu atenta cu orice „este inaltat intre oameni”, pentru ca aceste „inaltimi” pot fi „o uraciune inaintea lui Dumnezeu” (Luca 16.15).

Ca tot veni vorba de ce este inaltat la oameni, am descoperit, de putin timp, un articol mai vechi din „Ziua”, in care se mentiona un top al celor mai populare carti in Marea Britanie, publicat de Ziua Mondiala a Cartii (din 2007) si realizat pe baza unui sondaj de opinie aplicat la 2000 de participanti. Potrivit rezultatelor cercetarii mentionate, Biblia era abia pe locul 6, fiind devansata de: romanul Mandrie si prejudecata – Jane Austen (locul I); trilogia Stapanul Inelelor, de J. R. R. Tolkien (locul II); romanul Jane Eyre – Charlotte Bronte (locul III), Harry Potter, de J. K. Rowling (locul IV) si Sa ucizi o pasare cantatoare, scris de scriitoarea americana Harper Lee (locul V).

cei_dintai_218x300Trist, ca tocmai Cuvantul, care a fost la inceput si prin care se tin toate, sa fie devansat de carti care ii contesta si submineaza autoritatea (nu toate, Mandrie si prejudecata, de Jane Austen, chiar este o carte foarte „soft” pentru zilele noastre). Dar cum e bine sa vedem si partea plina a paharului, am putea sa ne bucuram de faptul ca Biblia este totusi in „Top 10”. Ceea ce inseamna ca, in aceasta lume secularizata, Scriptura conteaza – si inca semnificativ! Si sper ca, dincolo de orice sondaj, proverbul lui Daniel Boorstin este si va fi pana la sfarsitul timpului adevarat: „Dumnezeu este autorul celebru al celei mai bine vandute carti pe plan mondial”. Nu am la dispozitie statistici care sa valideze acest proverb, dar am, cred, la dispozitie resurse care sa il poata transforma in realitate – ma refer la a doua parte, cu precadere. Oricum, dincolo de orice statistica, ceea ce stiu este ca, atunci cand vine vorba de Cuvant, fie ca este „putin” sau mult, da rod, dincolo de orice evaluare trecatoare.