Sari la conținut

Cat despre mine, stiu ce am ales…

„Dumnezeu a zis: ‚Sa fie lumina!’ Si a fost lumina” (Genesa 1.3);
„odata venita Lumina in lume, oamenii au iubit mai mult intunerecul decat lumina” (Ioan 3.19).

 Cu ani in urma, mergeam cu 601 in faimoasa Regie si, aglomerat fiind, a trebuit sa ascult (partial), fara sa ma pot muta, un tanar care povestea (razand!) un film, de groaza din cate am dedus eu. Bine ca era si galagie, ca altfel cine stie cate si ce fel de cosmaruri mi-ar fi alimentat. Nu sunt o cinefila, ma uit destul de rar la filme si atunci numai dupa ce ma asigur, din prezentare, ca nu imi va afecta securitatea mintii si principiile.

Dar, nu de foarte mult timp, am dat pe net de un articol, pe care nu am avut altceva mai bun de facut decat sa il citesc. Nu aveam de ce sa ma ingrozesc, cred, si am cautat material „de speriat”. Glumesc, in fapt nu imi plac materialele horror, de orice fel ar fi ele, iar cand m-am apucat de citit articolul respectiv (pe care nu il voi indica prin link) nu ma asteptam la nu stiu ce descrieri „de groaza”. Am purces la studiu, pentru ca doream sa stiu cam cu ce se delecteaza in zilele noastre copiii si persoanele adulte in mintea copiilor. Nu ma asteptam insa la ce am citit, nu puteam sa cred ca exista „asa ceva” (de nenumit) pe lume, ca exista minti care au conceput „asa ceva” si alte minti care consuma „asa ceva”… Mi-am adus insa aminte si de anumite imagini pe care le-am vazut in anumite reviste PC, al caror lector ocazional eram – imagini dintr-o lume pe care nici cele mai urate cosmaruri ale mele nu o pot construi… Si cand stai si te gandesti ca oamenii care concep aceste produse si cei care se desfata cu ele sunt printre noi!… E putin infricosator cand realizezi ca, pe de o parte, raul sporeste cantitativ si calitativ si, pe de alta parte, ca noi nu cunoastem pe deplin dimensiunile si „chipurile” acestui rau. Cred insa ca Dumnezeu il cunoaste, ne poate feri de El si, mai mult, ca ne poate ajuta sa il contracaram, atat in propriile minti, cat si in ale altora sau/si in societate, prin mijloacele pe care El ni le-a pus la dispozitie: „Nu te lasa biruit de rau, ci biruieste raul prin bine”. (Romani 12.21)

Nu pot sa imi inchipui de ce oamenii cauta raul, uratul, hidosul si se desfata cu monstruozitatile. Explicatii am incercat sa imi ofer, dar cred ca nu vreau sa zabovesc cu mintea asupra acestei laturi intunecate a vietii, nici macar pentru a gasi explicatii pentru alegerile unora sau multora. Dumnezeu a facut aceasta lume frumoasa si, chiar daca pacatul a alterat mult din frumusetea initiala, ceva, destul pentru cine stie si vrea sa vada, tot a ramas. Iar eu vreau sa ma ocup si sa ma bucur doar cu si cu „tot ce este adevarat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice fapta buna, si orice lauda” – da, acestea vreau sa ma „insufleteasca” (Filipeni 4.13).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *