Apel la rugaciune si actiune

Cand nu eram decat un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele cari-mi erau randuite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele”. (Ps.139:16) 

apel_actiune_1_225x300Acest verset este valabil si pentru Sabina-Ioana. Zilele ei pana acum au fost putine si nu foarte usoare, dar pot fi inmultite si facute mai senine cu ajutorul nostru – al meu, al tau, al oricui citeste aceste randuri si vrea sa contribuie in vreun fel la rezolvarea acestui caz. Poate ca in cartea lui Dumnezeu a fost scris ca Sabina sa creasca, sa invete si sa faca multe lucruri frumoase, datorita generozitatii semenilor sai. Cine stie, poate ca ea va fi sora medicala care va sta langa tine intr-un ceas mai tulbure sau doamna generoasa care va face o donatie, mai tarziu, pentru cineva de care este legat sufletul tau.

„Arunca-ti panea pe ape, si dupa multa vreme o vei gasi iaras!” (Eclesiastul 11.1)

Cu ani in urma am citit o povestioara pentru copii, ai carei protagonisti traiau undeva intr-o tara departe de a noastra. In tara aceasta departata, printr-o zona rurala, a trecut intr-o zi de vara, la amiaza, un calator – prafuit, obosit, incalzit. Ajuns in fata unei gospodarii, calatorul cu pricina, insetat peste masura, a cerut un pahar cu apa. Gazdele interimare i-au oferit mai mult decat a cerut – lapte in loc de apa, racit cu apa de fantana, plus ragaz si loc de popas la umbra. Calatorul a plecat, anii au trecut si buna gazda s-a imbolnavit de boala grea, care musai trebuia operata, iar ca operatia va fi reusita, doar un mare chirurg garanta, directorul unui mare spital din orasul apropiat. Asa ca, desi scump peste poate spitalul acela, familia a decis: „Aici o operam!”. Dar necazul mare duce si la datorii mari, mai ales cand asigurarea e mica si nu poate acoperi decat o parte din costurile internarii. Si, la durerea pentru bolnava, se mai adauga o alta – „De unde luam bani?” Zbucium, framantare pentru rude si … vine si ziua externarii, cu nota de plata – o suma ametitoare si amenintatoare. Era insa ceva de neinteles cu acea suma: o linie orizontala care trecea peste cifre, dadea impresia ca suma respectiva este anulata. Era, poate, doar o greseala. A, dar in josul paginii mai e scris ceva, cu majuscule: PLATIT CU UN PAHAR CU LAPTE – si semnatura directorului respectivei unitati spitalicesti. Frumos, nu?

Dar nu intotdeauna binele se intoarce, nu intotdeauna pe acest pamant. In filmul „Pianistul”, ofiterul german care il ajuta pe artistul evreu sa supravietuiasca, ajunge prizonier al armatei ruse si sfarseste intr-un lagar. Asa ca, si mai frumos este sa facem binele nu pentru ca asteptam o rasplata de la oameni sau de la Dumnezeu, pur si simplu pentru a implini o nevoie, pentru a o ajuta, in acest caz, pe Sabina-Ioana. Cine este Sabina-Ioana si care sunt problemele si nevoile ei, aflati aici.