„Voi numi popor al Meu pe cel ce nu era ‚poporul Meu’ si ‚preaiubita’ pe cea care nu era preaiubita.” (Rom. 9:25)
Banel Nicolita, fotbalistul roman care acum castiga 600.000 de euro pe an la Saint-Etienne, afirma ca Dumnezeu l-a ajutat sa aiba succes profesional, in ciuda debutului mai mult decat modest pe care l-a avut si a problemelor cu care s-a confruntat, mai multe si mai grele decat oamenii au aflat. Despre modul in care Dumnezeu l-a condus, Banel vrea sa povesteasca intr-o carte autobiografica, nu pentru a se lauda, ci pentru a-i incuraja pe cei care se afla in situatii descurajatoare. Pana la scrierea cartii sale, Banel citeste Cartea Dumnezeului care l-a sustinut si il sustine si in prezent.
Intr-o lume in care tentatiile sunt foarte mari, iar a-L lasa pe Dumnezeu la usa vietii pare la indemana, Banel duce o viata echilibrata in care incearca sa Il puna pe Dumnezeu si familia in centru. Desi, dupa cum recunoaste, fotbalistul nu este un om bisericos, el citeste zilnic Biblia si, mai mult, se straduieste sa aplice ceea ce citeste. El marturiseste ca lecturile sale biblice l-au determinat sa initieze si demersurile de ajutorare a tatalului sau, achizitionand pentru parintele sau o casa, cu intentia de a-i cumpara si animalele necesare traiului, un demers intreprins in ciuda animozitatilor si resentientelor existente. Fotbalistul doreste si sa fie un familist model, tata si sot model, cu totul diferit de tipul aventurier pe care modele din fotbal il promoveaza.
Dar Banel nu este singurul fotbalist care Il inalta pe Dumnezeu pentru succesul sau. Ricardo Izecson dos Santos Leite, cunoscut sub porecla Kaká, fotbalistul brazilian care joaca la Real Madrid, Il marturiste pe Dumnezeu: la orice meci, prin mesajele inscriptionate pe hainele sale si prin omagiile aduse dupa inscrierea golurilor, dar si in aproape toate declaratiile – anterioare, ulterioare sau ocazionale. Fotbalistul care a castigat si Balonul de aur marturiseste ca numai Dumnezeu l-a ajutat sa reuseasca si ca succesul sau este pentru ca divinitatea a lucrat in viata lui conform planului si scopului Sau. Deoarece si-a revenit spectaculos, in ciuda previziunilor medicale, dupa un accident care i-a afectat coloana vertebrala cervicala, traumatism care il putea conduce la o viata de dependenta si inactivitate, fotbalistul sud-american a devenit cu mult mai fervent in adeziunea sa la credinta crestina si in marturisirea acesteia, considerand refacerea sa o minune a lui Dumnezeu. Kaká afirma ca nu isi poate concepe viata fara Hristos si ca, de asemenea, el puna in centrul vietii sale familia.
De asemenea, Radamel Falcao si-a afirmat credinta in Dumnezeu in mod public: in meciul dintre Atletico de Madrid si Athletic Bilbao, de la Bucuresti (finala din Europa League), fotbalistul avea inscris pe tricou „Crede si vei vedea gloria lui Dumnezeu”.
Alti fotbalisti, care pun in centrul vietii lor pe Dumnezeu si familia sunt, la noi in tara, George Ogararu, un sportiv care se implica si in actiuni umanitare, Emerich Ienei, David Lazar (portarul echipei de fotbal Pandurii Targu Jiu), Daniel Zafiris (fost atacant al Petrolului Ploiesti), Danut Ivanica (FC Arges), Ioan Ovidiu Sabau si Anghel Iordanescu.
Deci si cand vietile sunt imbelsugate, solicitate si cu multe ispite, care de care mai tentante, oamenii pot fi si ramane credinciosi. Da, paharul plin este mult mai greu de purtat, iar cei care si-au dat seama ca nu pot face fata, precum Daniel Zafiris, au abdicat, plecand de la echipa in ciuda privilegiilor la care, astfel, au renuntat.
Unii carcotasi ar putea spune ca e usor sa Il lauzi pe Dumnezeu cand ai de toate si cand grijile si problemele nu te pandesc de la spate. Insa afirmatiile lui Banel, cu privire la credinta, si la bine si la greu, in Cel care te conduce mereu, vin sa contrazica posibilele sustineri de acest fel, dupa cum si cazul lui Mihai Nesu care afirma ca, pentru el, accidentul a fost un indrumator catre Dumnezeu: „De cand sunt asa, parca am inceput sa cred mai mult in Dumnezeu si atunci linistea sufleteasca e mult mai mare.” Nesu considera si ca, in situatia sa, doar Dumnezeu mai poate sa faca o minune, o marturisire de credinta pe care, in general (cazurile mentionate mai sus sunt exceptii), un om cu succes si resurse nu prea o face pe vremuri bune, pentru ca in acele vremuri parca de Dumnezeu nu prea este nevoie.
Fie vreme buna, fie vremea rea, decizia de a-L urma si asculta pe Dumnezeu se poate lua. Iosif i-a fost credincios lui Dumnezeu si cand era sclav si cand era in inchisoare si cand a ajuns sa aiba o functie foarte mare. Cei trei tinei au fost consecventi crezului lor si cand slujeau ca dregatori si in cuptorul de foc. Credinta nu trebuie sa caute la imprejurare, nici pentru adeziunea personala, nici pentru traire, nici pentru publica afirmare. Aceasta este lectia pe care ne-o transmit personajele biblice despre care studiem, dar si oameni care activeaza intr-un domeniu pe care noi, sfintii bisericosi, dar lenevosi, de regula, il denigram. Ce sa-i faci, daca noi nu Il inaltam pe Dumnezeu, o vor face cei pe care noi ii consideram ca fiind departe de El. Daca nu strigam noi, probabil ca pietrele vor striga (Luca 19:40) – sau oameni pe care noi ii consideram chiar mai nesimtitori decat piatra.