„Adevarat va spun ca, ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie Mi le-ati facut.” (Mat. 25:40)
In copilarie si in adolescenta, cand citeam despre ororile antichitatii si ale Evului Mediu, desi mi-ar fi placut sa traiesc in vremuri mai idilice, cu mai putina tehnica si poluare mai redusa, ma simteam recunoscatoare ca m-am nascut intr-o tara civilizata si intr-o lume avansata, nu intr-un timp si intr-un spatiu barbare, in care oamenii sa (se) omoare si, apoi, sa expuna pe ziduri – sau in alte locuri cu vizibilitate – cadavrele spintecate/mutilate, ca lectie pentru cetate si pentru cei din locuri apropiate. Dar astazi am aflat, cu stupoare si imensa oroare, ca si tarile civilizate dau lectii cu expuneri de cadavre si ca, mai mult, in aceste timpuri in care, teoretic, se lupta impotriva sclaviei si se condamna traficul de fiinte umane, cateva sute de persoane, decedate in conditii neelucidate, sunt expuse in scopuri asa-zis educationale, in fapt comerciale, urmand a fi „admirate”, evaluate, apreciate si in tara noastra, la Muzeul Antipa, bineinteles pe baza unui bilet cu un anumit cost.
Ma bucuram, de asemenea, ca nu traiesc in vremuri in care oamenii erau mai „necivilizati” si mai violenti, mergand in arene sau in piete publice, pentru a-si vedea semenii jupuiti, sfasiati de fiare sau in alte moduri executati. Insa modul in care sunt expusi defunctii care vor „vizita” Muzeul Antipa, jupuiti si hartaniti, nu este cu mult diferit de cel din antichitate, chiar daca aceste cadavre au fost „preparate” pentru audientele si locurile de expunere mai elevate. Ma cutremuram in copilarie cand citeam despre obiceiurile cotropitorilor de a despica pantecele femeilor insarcinate, dar iata, in zilele noastre, intr-o expozitie, apare si o femeie insarcinata, cu burta spintecata, lasand sa se vada fatul de 7-8 luni – o fapta care nu poate fi decat reprobata, chiar daca nu ar fi vorba despre o persoana executata, iar burta i-ar fi fost disecata post-mortem.
Expozitia „The Human Body”, desi organizatorii incearca sa o prezinte ca pe un demers educational medical, a starnit multe controverse, determinate, in primul rand, de originea necunoscuta a cadavrelor, numeroase glasuri sustinand ca apartin unor oameni torturati si executati in China, dar si de faptul ca acest spectacol este unul injositor pentru om. Intr-o scrisoare deschisa, adresata academicianului Dumitru Murariu, directorul general al Muzeului National de Istorie Naturala „Grigore Antipa” din Bucuresti si semnata de Larisa Iftime, presedintele Asociatiei Provita Media, vernisajul este considerat un „spectacol macabru si degradant”, iar organizarea lui este pusa sub semnul lipsei de etica si sub cel al intereselor pecuniare. Critica se bazeaza pe articole aparute in presa internationala si pe diverse puncte de vedere oficiale, formulate in spatii in care aceste trupuri moarte si mutilate au „beneficiat” de expuneri anterioare. Care, desi au fost controversate si contestate, au fost in continuare organizate, pentru ca sistemele juridice din tarile respective au lacune legale, precum in Marea Britanie, sau organizatorii au procedat astfel incat sa eludeze orice posibila lege care ar fi putut sa ii vizeze, precum in Cehia, unde expozitia a fost adusa ca o colectie de arta, astfel incat sa fie impiedicata solicitarea actelor doveditoare pentru originea organelor.
Dar, chiar daca legile nu au putut sa ii opreasca, au existat voci care s-au ridicat pentru a demasca si condamna. In Slovacia, reprezentantii Bisericii Romano-Catolice au indemnat la boicotarea expozitiei prin nevizitare, aratand ca aceasta este organizata cu scopul obtinerii de profit si intr-un mod care „discrediteaza demnitatea umana”. In aceeasi tara, activistii pentru drepturile omului au denuntat lipsa de onestitate a organizatorilor care, desi au afirmat ca pot dovedi, in fata mass media, originea organismelor expuse, nu au facut-o niciodata. Aceiasi activisti sustin ca exponatele provin din grupurile vulnerabile ale societatii chineze – disidenti, detinuti politici si practicanti Falun Gong. Potrivit Amnesty International, aceste grupuri sunt insa mai largi in China si includ biserici subterane sau minoritati etnice. Avand in vedere ca persoanele pot fi victime ale unui regim politic nedemocratic, reprezentantii Bisericii Catolice din Slovacia considera expozitia si ca o injosire pentru democratie.
Dr. David Nicholl, activist pentru drepturile omului, afirma ca, atat timp cat organizatorii nu ofera dovezi care sa infirme acuzatiile ce li se aduc, cu privire la faptul ca folosesc in scopuri comerciale trupurile moarte ale unor prizonieri chinezi, torturati si executati, expozitia ramane o „scena a crimei”, pentru a carei vizitare se cer si obtin bani manjiti de sange. Si in alte zone ale lumii, chiar in apropierea Chinei, in Macao, oamenii au protestat invocand aceeasi provenienta a cadavrelor, dintre victimele regimului sau dintre persoane disparute. Publicatia din Macao mentioneaza ca argument, in sprijinul acestor afirmatii, cazul unui exponat care, la raze X, a evidentiat un … glont in cap, o cauza a mortii cat se poate de naturala, nu-i asa, daca avem in vedere ca, mereu, organizatorii au spus ca oamenii expusi au murit din cauze naturale si si-au dat acordul in mod voluntar. …Daca un glont in cap este o cauza de moarte naturala, atunci inseamna ca este posibil si ca un om sa se sinucida cu doua gloante in cap, cum s-a intamplat in Ucraina! Sau, cine stie, chinezii poate ca sunt o rasa complet diferita, oameni care se nasc nu doar cu pielea mai galbena si statura mai joasa, ci si cu beligeranta, sub forma de gloante, in cap!… Asa se nasc, asa traiesc, cu munitia in loc de creier sau depozitata pe langa, si asa mor, bineinteles de moarte buna si dupa o viata care ar fi putut fi lunga, daca metalul acela, nativ insamantat in cap, prin nu stiu ce capriciu al naturii si fara nicio interventie umana, nu s-ar fi miscat!… Personal cred ca acordul chinezilor expusi a fost, daca a fost dat vreodata, tot atat de firesc, ca si cel al nord-coreenilor care ies cu o adulatie isterica inaintea conducatorului lor. Iar documentele formulate pentru acord, daca au fost vreodata redactate si prezentate, au avut clauze neabuzive si clare precum cele din contractele bancare (din tara noastra). Da, au fost toti persoane voluntare, care au murit din cauze naturale, dar nu la varste inaintate, ci in floarea varstei lor, in majoritate, si fara ca trupurile sa le fie degradate. Ciudata aceasta „naturala moarte”! O moarte tot atat de naturala ca si pozitiile naturale pentru oameni morti, in care sunt expuse aceste cadavre (ca si cum tocmai fac putin sport sau au un moment de divertisment).
Harry Wu, directorul executiv al unei organizatii care documenteaza abuzuri în sistemul penal al Chinei, sustine ca aceste exponate sunt, in opinia si potrivit cunostintelor sale, in mod cert de la condamnati si torturati. In sprijinul acestei sustineri, domnul Wu aduce ca argument numarul mare de condamnati la moarte anual in China, referindu-se, bineinteles, la numarul real, chiar daca acesta este confidential (De exemplu, in 2007, Amnesty International a inregistrat, pe baza rapoartelor publice, 470 de executii in China, insa Fundatia Dui Hua estimeaza ca numarul executiilor in anul mentionat a fost intre 5.000 si 6.000, in aceasta tara). De asemenea, domnul Wu mentioneaza faptul ca Universitatea Dalian, de la care provin cadavrele, are traditie in a utiliza prizonieri executati in scopuri comerciale. Mai mult, intre Gunter von Hagens, initiatorul acestei expozitii macabre si Dr. Sui Hongjin, de la universitatea mentionata, a existat un parteneriat. Iar datele, despre care organizatorii spun ca le-ar proba integritatea morala, dar ca nu le pot arata si exista si in China, pot fi contrafacute, mai spune Harry Wu, care sustine ca, „In China, o bucata de hartie nu inseamna nimic.” Mai ales daca in perioada import-exportului de cadavre umane, primarul localitatii din care provin „relicvele” este lider comunist, implicat in colectarea de cadavre dintre prizonierii executati.
Nu e greu sa faci oamenii pieduti intr-o tara in care disparitiile nu sunt ceva neobisnuit, in cazul celor care nu sunt fideli partidului conducator sau in randurile copiilor, dintre care destul de multi nici nu au acte in regula, iar politia descurajeaza frecvent demersurile si plangerile parintilor de a-si recupera copii, pentru a nu pata imaginea tarii sau pentru ca este conectata la aceasta piata neagra. Si daca astfel de disparitii au loc in secolul nostru si dintre persoane proeminente, cu atat mai mult au avut loc in secolul trecut, cand au inceput importurile de cadavre!
Dar presupunand ca aceste persoane (cine mai priveste exponatele ca pe niste persoane?) nu au fost furate, arestate, abuzate si executate, considerand ca, dimpotriva, s-ar fi oferit voluntare, poate sta o astfel de sustinere in picioare? Din punctul meu de vedere, tot atat de bine cum poate sa stea un paralizat pe vine. De ce s-ar gandi chinezii atat de mult la binele umanitatii si ar voluntaria in acest mod, iar alti locuitori ai planetei – nu? Sau or fi chinezii mai exhibitionisti, i-a lovit, asa, dorinta de a se expune in lume, cu viscerele lor? De ce nu este o expozitie de oameni albi? Pai daca oamenii nu au fost obligati, de ce nu s-a mers cu oferta la cei mai civilizati si mai inalti? Sau au mers si au fost refuzati? Si daca da, de cine? De conducatorii tarilor, ai institutilor sau chiar de donatori? Evident ca la usile bogatilor nu bati nici sa ceri puricii cateilor, daramite organele si chiar trupurile, integral, ale stapanilor. Evident ca, daca ai nevoie de cobai, te duci in tarile sarace, te duci in China, unde cumperi un om cu 200 de dolari. Cu banii astia, probabil ca nu poti cumpara nici cainele unui american, mai ales daca ai mentiona ca urmeaza sa ii supui cadavrul la tratamente speciale si sa il expui intr-un mod hidos si injositor, cu scopuri „educational-medicale”. Poate ca ai ajunge chiar in inchisoare, pentru rele tratamente aplicate animalelor. Experimentele se fac pe oameni, nu pe animale; cainii nu mai pot fi dati nici macar cu pudra, coafati, machiati, rujati si parfumati, in scop experimental, daramite sa fie in halul acela, atat de sadic si inestetic, disecati. La animale, da, se pune problema si de sanatate si de demnitate, dar oamenii pot fi executati si expusi hidos dupa moarte. Bine, nu toti oamenii, pentru ca unii oameni sunt mai egali decat altii: doar anumiti oameni, de anumite rase si din anumite areale. Oare cum ar fi privit lumea expozitia aceasta daca ar fi fost una cu albi si mai ales cu oameni din tarile bogate? Cat de bine s-ar fi simtit vesticii sau americanii sa si-i vada pe cei dragi casapiti si mutilati astfel si, apoi, expusi atat de umilitor… spre instruirea semenilor? Bineinteles ca asa ceva nu s-ar fi putut intampla, este doar o situatie imaginata!… Pentru ca la acea expozitie rasista, pardon exclusivista, locurile au fost rezervate numai de catre persoanele mai putin deschise la culoare si, desigur, mai putin emancipate si … mai emaciate sau ingrasate natural in scop educational-umanitar, asa cum, inainte de Ziua Recunostintei a spectatorului american, se pune la hranit un curcan.
Poate ca te-ai intrebat, citind aceste randuri: ce legatura au aceste lucruri cu mine, eu nici macar nu sunt in Bucuresti, ca sa ma duc la Antipa, si acum chiar sunt bine, deci de ce sa imi bat capul cu asa „drame”? Da, esti bine, caci nu traiesti in China, dar, daca ai fi trait in tara aceea sau situatia s-ar schimba in tara ta, ti-ar placea ca altcineva, altcandva, sa priveasca lucrurile astfel, atunci cand vine vorba de existenta si faptura ta?
Daca Antigona a trecut peste legi si si-a ingropat fratele, daca oamenii lui Saul (1 Cron. 10.1) si cei ai lui Ioan Botezatorul (Mat. 14.12) au trecut peste reale amenintari si i-au ingropat pe semenii lor, ucisi si injositi, noi ce facem, tacem? Oare tacand facem dreptate? Oare asa judecam noi fara partinire? (Ps. 58.1) Si nemtii au tacut cand evreii erau mutilati sau trasformati in nasturi sau scosi pe furnale, din motive medicale ori de purificare si pentru ca, oricum, victimele nu erau, pentru ei, chiar oameni. Da, nici acestia care sunt expusi parca nu sunt chiar oameni (atunci de ce ne ducem sa studiem pe ei corpul uman?), ii privim cu multa curiozitate ca pe niste simple exponate, fara sa stim nimic despre trecutul lor, despre dorintele lor, despre vietile lor care, poate, inainte de a ne servi noua ca exponate, au fost curmate prematur si infiorator. Si chiar daca nu s-a intamplat astfel, putem accepta acest lucru, cel putin injositor, pentru semenii nostri? Daca nu putem sa boicotam organizarea evenimentului, putem macar sa nu mergem la muzeu si sa facem in asa fel incat si altii sa priveasca si sa prezinte aceasta expozitie, in adevarata ei lumina, care este, de fapt, intuneric. Putem si trebuie sa facem acest lucru ca unii care, uneori, am impartasit aceeasi soarta de „cobai”, experimentand, spre beneficiul semenilor, fara instiintare si fara recompensare, experimente medicale. Dar putem si trebuie sa facem acest lucru si din solidaritate cu persoanele abuzate si defaimate, inclusiv cu Cel care il numeste si pe cel expus si pe mine „frate”. Cu respect si ascultare pentru Cel care, cu mii de ani in urma, printr-o infama si „ieftina” vanzare, a fost executat si expus gol pe o cruce, in soare, pentru studiul si folosul unei audiente batjocoritoare.
Aceasta postare este o mizerie! De ce nu asteptati sa vedeti, mai intai, expozitia si apoi sa va dati cu parerea? Mai degraba, dumneavoastra traiti in Evul Mediu. Din cauza aceasta, Romania ramane in urma, din scepticismul fata de metodele moderne de invatare. Rusine!
Va multumim ca ati citit aceasta postare „mizerabila” si ne pare rau ca v-ati murdarit si mai mult, raspunzand, intr-un mod atat de curat, la postarea incriminata (care, desi este acuzata de „mizerie”, nu foloseste etichete de tipul celor aplicate de dv. si este, cred, una destul de documentata, pe baza unor surse „murdare”, indicate in link). Cu privire la expozitie, ca inainte de orice expozitie, am considerat ca, om contemporan fiind, cu acces la informatii si cu a(p)titudini mai critice, trebuie, inainte de a casca gura ca un medieval la executii (altfel de expozitii, in vremea aceea incriminata de dv.), sa ma informez, sa vad si eu despre ce este vorba. Iar rezultatul documentarii mele, pe un Internet vast si probabil liber, m-a condus la anumite opinii, pe care am considerat ca mi le pot exprima in mod liber in spatiul public (Internetul este noul spatiu public, nu?), fara teama ca voi fi executat, vandut, prelucrat si expus. Oamenii care, ca si mine, vor sa se informeze, banuiesc ca sunt oameni cu cap, daca au astfel de obiceiuri, stiu sa si analizeze informatia si sa decida in dreptul lor. De ce dar, aceasta sfanta manie inchizitoriala fata de scepticismul (lipsa de credinta si adeziune) manifestat in raport cu „metodele moderne de invatare” propovaduite de dv.? Acum, daca este vorba de Evul Mediu vs. metodele moderne de invatare, noi am dovedit in articol ca facem apel la metodele moderne de informare si convingere, prin demersul analitic intreprins, insa, cu parere de rau, am constat ca dv. ati recurs, intr-un mod ce tine de timpurile la care faceti referire, la incriminare pentru reprimare. Si daca tot faceti referire la vremurile medievale, cred ca este bine sa aflati ca studii si instruire se faceau, pe condamnati disecati, si in vremurile medievale.
In incheiere: va multumim ca ne-ati vizitat, dar nu promitem sa va intoarcem vizita la expozitia cu pricina.
Bun articol. Am observat si pe alte site-uri ca pe tema expozitiei oamenii se simt ofensati de faptul ca cineva ar incerca sa le „fure” dreptul de a vedea niste oameni jupuiti. E ca si cum citesc „tortura” „comunism” „ucisi” „rapiti” „ilegal” „imoral” etc si nu vad, pur si simplu ori aleg sa nu citeasca ori nu vad, chiar aceste cuvinte trec pe langa creierul lor si nu sunt recunoscute ca datatoare de alarma. Si daca s-a ajuns in acest punct in care omul ignora constient sau inconstient aceste semnale doar pentru a-si justifica setea rautatea, indiferenta, nepasare invocand motivul „cunoasterii” si a „libertatii” atunci… e de bai. Si sunt si ipocriti… adica ei vor sa fie liberi sa vada cadavre jupuite dar daca cineva vrea sa afle adevarul despre acei oameni atunci acela nu ar trebui sa fie liber sa o faca, la fel cum nici cei jupuiti nu ar trebui sa aiba libertatea de a fi in viata – am observat ca oamenii sunt … cum sunt. O zi faina
pai pe timpul razboiului oamenii sunt liberi sa isi manifeste ura unul fata de celalalt.
doamne FERESTE de razboi