baruc.ro

revista de opinie si consiliere crestina

Ziarul „Oglinda”…

„Pazeste-ti inima mai mult de cat orice, caci din ea ies izvoarele vietii”. (Proverbe 4.23)

ziar_201x300Rasfoind presa, pentru mini revista-presei pe care o realizam pe acest site, am fost neplacut surprinsa cand am constatat cat de mult s-a vulgarizat o anumita publicatie, destul de sobra deunazi. Nu mi-a placut deloc modul in care respectabilul cotidian, de top, speculeaza anumite scandaluri, castigand sau fidelizand cititorii (ce segment?), prin promisiunea de a-i tine la curent cu toate amanuntele referitoare la investigarea unui omor, destul de curand comis de doi tineri din Timisoara. A preluat, cumva, dl. Dan Diaconescu conducerea redactiei acelui ziar pe care il consideram respectabil, de ni se promite o disectie cu spectatori a respectivului caz, „in direct”, pe Twitter si Facebook? De unde aceasta reorientare, „exclusiva”, catre seriale interminabile, cu „senzational” si macabru?

Daca nu mai e crima din Primaverii, e cea din Timisoara si daca Diaconescu e in concediu, vin redactorii de la ziarul „Oglinda” sa il inlocuiasca. Unde nu sunt date reale, lasa ca ziaristul roman stie sa scrie in asa fel incat sa bata (sau macar sa incerce sa o faca) toate recordurile de tiraj. Ce Agatha Christie sau Sidney Edward Paget, aceastia ar fi doar bieti ucenici pe langa ziaristii damboviteni! Pacat de asa talente care se ruineaza pe salarii uneori destul de mizere in niste redactii la fel de mizere, dar moral.

Dar, in sfarsit, s-a terminat. Sau, cel putin, asa cred, asa am bagat eu de seama. Daca nu o sa intelegeti prea bine despre ce este vorba concret, nu o sa va dumiresc mai mult. Ba chiar nu am vrut sa scriu despre ce ati citit, pana cand nu m-am convins ca ziarul respectiv nu mai promoveaza stirea deplorabila. Toate ca toate, dar cine stie daca nu cumva articolul de pe baruc.ro nu l-ar fi determinat pe vreun cititor, mai curios din fire, sa se apuce sa caute cu zel prin presa online si sa dea chiar peste promovarea cu pricina si, urmandu-si impulsurile „cognitive”, sa se si documenteze in pricina atat de mult si urat mediatizata.

Nu ca fapta ar fi fost frumoasa si presa a a facut-o urata – nu, nu asta am spus. Fapta, zic eu, a fost, intradevar, abonimabila  si aceasta afirmatie o fac fara sa stiu prea multe in chestiunea respectiva, pentru ca interesul meu e aproape nul in probleme de acest gen – las pe seama procurorilor documentarea, ca nu o sa fac eu rechizitoriul. Dar o omucidere, oricum s-ar fi comis, e ceva ingrozitor. Asa ca, de ce sa vii cu detalii, detalii, detalii, prim-planuri hidoase si multe? De ce sa mai arunci celor insetati de sange si mai mult spectacol sangvin? Ca, apoi, cei pe care i-ai format cu astfel de stiri sa faca subiectul altor „dezvaluiri” ulterioare  si incendiare, realizate, bineinteles, tot de un ziar bine intentionat si prost realizat? Ma opresc aici, pentru ca nu are rost sa fac, prin acest articol, publicitate unei mediatizari pe care o consider reprobabila. Parerea mea este ca, daca bati prea mult moneda pe rau, acesta se intareste, si capata si lustru. Ori nu asta intentionez sa fac, nu raul vreau sa il consolidez, in constiinte sau in societate si nici sa confer o falsa stralucire diabolicului. Si sper ca nici cititorii sa nu faca asta, oferind interes sau popularizare unor materiale cel putin dubioase. Ziarele bune redacteaza si stiri rele in mod rau. Nu tot ce e de top e si bun – si aceasta este valabil pentru orice alt produs mediatic (apropo de filme premiate!) – si nu doar. „La pomul laudat sa nu te duci cu sacul!”. Nu cu cel al mintii sau al inimii.

Comentarii:

Lasati un comentariu